curenţii timpului trec prin mine
şi îmi electrocutează memoria
mă trezesc dintr-o dată obosit
cu mult prea multe amintiri
50 de ani în 50 de secunde
atâtea amintiri, nici nu aveam când să trăiesc
ce dracu, poate chiar nu-s ale mele
nu îmi aduc aminte să fi scris vreodată
nu cred că eu sunt acela care iubeşte
nu-s eu pe banca aia, în noaptea aia cu lună
nu cred că am fost eu atât de patetic
nu, nu e adevărat, aceste amintiri nu-mi aparţin
nu vă jucaţi cu mine, în anii tinereţii eram ca un leu
muşcam din sânii femeilor, le ardeam privirea
limba meu era penetrantă ca acidul sulfuric
şi poeziile mele erau din titan inoxidabil
nu foile alea ruginite cu versuri de-amor
când eram tânăr îmi băgam pula în ea de viaţă
şi viaţa rămânea grea în urma mea
nu, e clar că aceasta nu e viaţa mea
pe atunci lumea nu avea penisuri flasce
şi găoazele erau toate smecmuite temeinic
eu ştiu că atunci curvele de pe stradă se plecau în faţa mea
iar barmanii din cârciumi mă rugau să mai stau la o bere
şi am plâns doar odată când a murit costache, dar oricum
eram beat şi o agăţam pe fosta lui gagică
nu, acestea amintiri suave nu-mi aparţin
să bei tu santal, poponare
mai bine fluieră prelung
nu sunt eu acesta! atunci
când scriam versuri,
începeau cu muie...
Tuesday, June 5, 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
Sfarsitul garanteaza ca ai aflat ceea ce ascundeai in tine :)
Post a Comment